sâmbătă, 30 octombrie 2010

Legaturi....

 Suntem noi. Oameni care se leaga adesea intre ei cu ate subtiri si incurcate. Ne-am intanlint printr-un joc al aceleasi intamplari numite viata. Eram doi straini in acelasi context si nu stiam ca vom putea chiar noi sa strangem o legatura din cele multe. Cat de trainica e...prietene drag, eu nu pot sa iti spun. cat ma vei tine in suflet si cate din cate iti voi da vei pastra e cu atat mai greu de spus..


Stii prietene...am inca o multime de lucruri sa iti impartasesc. Am multe regerete de spulberat prin prisma ochilor tai si inca o poveste de scris despre drumurile incepute si lasate neterminate. Stii...prin viata mea au mai trecut oameni care iti semanau. Oameni pe care i-am iubit si care au lasat cicatrici pe inima mea. Cateodata le privesc si e ciudat ca inca mai dor majoritatea. Nu am uitat niciunul. nu te voi uita cu siguaranta nici pe tine, dar cand va fi necesar sa imi strang iar valizele cu sperante si vise, voi pleca. Iar.  E cumva trist sa stii ca in viata unui om esti un spectator care joaca. Care amuza publicul si care este chiar auditoriul. Cand partea mea se va sfarsi, voi strange recuzita...voi sterge machiajul si vom arunca mastile ca sa pot parasi teatrul in linste.


Stiu ca iti sunt draga. ca un copil care face prostii intr-una. Ca un copil mare, care te asculta  cand adultii mici nu o fac. Stiu ca ades te apasa admosfera vietii proprii si ca in mine vezi refugiul. Necunoscuta care rezolva ecuatia. Cat de ciudata ti se pare pofta mea de viata cand stii ca ma macina toate cele ce se plimba noaptea sub pleoape, cat de trist iti pare zambetul meu cand sunt straina de mine...

 Am enumerat prea des esecurile noastre. Prea des am deplans tot ce ne-a facut oamenii de azi. Astazi, acum, pentru tine sarbatoresc faptul ca  existenta mea poate lua oricand curbe spre mai bine, pot oricand sa intanlesc oameni ca  tine..."Ma faci sa fiu eu..ceea ce nu au reusit multi". Si nu fi trist. cand va  fi sa plec, sa ramai zambind... Pentru toate cate au fost pana acum....

"ai intrat in casa mea pe fereastra
se intampla pe la 5 dimineata
te purtai ca si cum ne stiam de-o viata
ti-ai aprins un chistoc de pe masa
si spuneai cat de cald e afara
si ca stam pe aceeasi scara
am vorbit cate in luna si-n stele

mi-ai intrat chiar si-n visele mele
esti cum mine mereu , n-ai plecat
sufletul tau stie
priteneeee nu te-am uitat
nu te-am uitat , nuuu ... nu te-am uitat !"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu